Fiți sinceri! De câte ori vi se întâmplă să mergeți la cumpărături pentru 3 produse și să vă întoarceți nu cu unul în plus, ci cu mai multe? Dacă ați pierdut șirul dăților, sunteți de-ai mei!

Fapt: Urc, în lift, cu o vecină. După un ” bună ziua, bună ziua”, îmi spune: ” nu aveam nevoie de niciunele dintre astea”, și-și coboară ochii spre cele 3 pungi pe care le căra, cu greu. Practic, fără niciun motiv anume, a intrat în magazin și a cumpărat impulsiv. Nici eu n-am fost departe. Mă dusesem să iau lapte și prosoape de bucătărie, dar m-am întors cu două plase pline. 
 

Cum ne seduc marii retaileri să le intrăm în magazine

Când ajungem la cumpărături, suntem ca niște copii duși prima oară la Disneyland. Toate ne fac cu ochiul. Toate ne plac, o vrem și p-aia, și p-ailaltă. Bărbații sunt ceva mai pragmatici, dar noi, femeile, hai să recunoaștem, suntem varză la capitolul ăsta. Păi, n-ar fi păcat să nu luăm și o conservă, dacă tot am venit? Că nu sărăcim de la 10 lei. Plus că știm noi, SI-GUR, că săptămâna viitoare o să avem poftă de-o salată cu ton și de ce naiba să mai ieșim încă o dată din casă? În realitate, mergem la cumărături mici aproape în fiecare zi. Iar de cele mai multe ori, conserva luată, azi, rămâne luni bune-n frigider sau în dulap. Neatinsă.
Sursa : Pexels.com
Cumpărăm mai mult decât avem nevoie, aruncăm la fel de mult, ne promitem că data viitoare vom fi mai cumpătați, dar tot nu reușim. CINE ne ține, în acest cerc vicios, și CUM?

Ce strategii folosesc marile lanțuri de magazine

Turismul în supermarket e cea mai tare găselniță și cea mai eficientă strategie de marketing. Totul se bazează pe preferințele clienților și pe studii comportamentale, făcute de-o armată de oameni (între care și psihologi) focusată pe creșterea vânzărilor, așadar, a profitului. Așa a ajuns să se extindă, la nivel global, turismul în supermarket.

N-au inventat românii roata, doar că la la noi strategia funcționează de minune, mai ales că mulți încă am rămas cu frica din comunism: că nu ne-ajunge mâncarea.

Ca să ne facă turiști, printre rafturi, se “joacă”, mai întâi, cu nevoile noastre de bază. Poate că unii dintre voi nu-și dau seama, dar ca să ajungeți la … să zicem carne, lapte, ouă, făină, pâine, materiale de curățenie și băuturi va trebui să vă plimbați prin tot magazinul. Unul plin de tentații. “Și ce dacă, știu exact unde sunt produsele și mă duc glonț la ele”, ați putea spune.

Oare? Dar dacă, în magazine, suntem, de fapt, bombardați cu mesaje subliminale?

Coșuri mari și ușor de manevrat

Încă de la intrare, ni se “sugerează” ce fel de coș să ne alegem. Instinctiv, ne ducem spre cele mai mari, pentru că au roți și sunt comod de cărat. Fără să ne dăm seama, vom fi tentați să punem mai multe produse.

Toate simțurile ne sunt stimulate

Auzul – Ați observat că-n magazinele în care se aude muzică vă petreceți mai mult timp?  Într-un magazin din care nu se aude nimic în boxe, cumpărătorii tind să se concentreze mai bine și să plece mai repede cu ce și-au propus. Așadar, o altă strategie este folosirea muzicii. Vă dă o stare de bine, vă doriți să petreceți mai mult timp printre rafturi și, ați ghicit, o să cumpărați mai multe.

Mirosul – Pui la rotisor, cartofi prăjiți, pâine proaspăt coaptă, covrigi, plăcinte. E imposibil să nu ți se facă poftă. Și cedezi. Poate că nu o să luați chiar covrigi, dar cu apetitul gata deschis, veți lua ceva în plus, de mâncare.
Gustatul – În weekenduri, e bătaia peștelui pe “prins’ clienți. Sigur ați observat, în hypermarketuri, standurile la care sunteți imbiați să degustați x, y produs. Dacă v-a convins, îl veți lua.
Pipăitul – Ne place să pipăim, asta e cert. Chiar și-n supermarket. Iar comercianții se bazează pe simțul nostru tactil. Mulți ocolim să luăm, să zicem, portocale ambalate. Ne ducem la cele vrac, pentru că doar cântărindu-le cu propria mână ne dăm seama dacă sunt suculente sau nu. Și tot pipâind portocalele, vezi și bananele de lângă, și merele, și, și… cumperi mai multe.

Văzul – Acesta este simțul cel mai intens speculat. Încă de la intrare vedem panourile care anunță reduceri, oferte de nerefuzat care-ți induc ideea că faci o afacere dacă ai să cumperi acel produs ACUM, nu când e la preț întreg.

Apoi, modul în care este accesorizat magazinul, culorile vii pe care le are, explozia de produse, toate cu ambalaje frumoase, ce să mai… ne ducem spre ele precum curcile la sclipici.
Și mai e un schepsis. Comercianții vă fac să vedeți, în fața ochilor, exact ce căutați.
Ați observat că cele mai multe dintre produsele pe care le cumpărați sunt cele de pe rafturile din mijloc? Tot pe baza unui studiu, s-a constatat că tindem să cumpărăm ce vedem la nivelul ochilor, fiind și mai ușor de înșfăcat de pe raft. De prea puține ori ne uităm mai sus sau mai jos.
Și tot la mijloc veți găsi cam toate produsele intens mediatizate sau care apar, în baza de date, că ar fi căutate. La formarea bazei de date intră și cardurile de fidelitate, care nu au doar rolul de a vă oferi bonusuri, dar și de a ști ce anume vă place.
Nici la casele de marcat nu scăpați de cumpărături în plus, mai ales dacă sunteți cu copiii.
Sursa : Pexels.com
Dulciuri atrăgătoare, gume de mestecat și fel de fel de figurine sunt puse fix la nivelul ochilor lor. Și… are cineva chef de-un tantrum fix la coadă?
Bun, dar ce facem ca să nu mai cheltuim, în plus, de fiecare dată?

Trucuri să cheltuiești cât trebuie

Vă spun, din capul locului, că încerc să mă țin de ele, dar încă nu-mi iese. O fi ca atunci când m-am lăsat de fumat, o fi mai greu la început, important e să nu mă las. Deci:

  1. Lista de cumpărături – trebuie să fie sfântă. Se face de-acasă, după inspecția în frigider, dulapuri, cămară. La magazin, să vă țineți și cu dinții de ea, indiferent de ispite.
  2. Coșul de cumpărături – găsiți un coș adaptat listei. Iar dacă vă propuneți să intrați doar pentru 3 produse, NU luați coș de cumpărături. Propriile brațe nu vă vor lăsa, apoi, să vă ușurați porfofelul.
  3. Banii – trăim în vremuri în care suntem îndemnați să folosim cardul. Eu aș zice că, dacă vrem cumpărături chibzuite, mai bine intrați cu bani ficși, în magazin.
  4. Copiii – de preferat e să îi lăsați acasă, dacă știți că opun rezistență la explicații. Mai mereu le trebuie ceva și insistă până când cedați. Sau, fără să știți, vă strecoară-n coș o ciocolată.
  5. Mâncatul  – Știu, la cumpărături mergem să luăm de mâncare, dar ideal ar fi să NU mergem cu burta goală. Pentru că o să vedem, o să mirosim, o să ne dorim de două ori mai multe produse decât voiam să luăm.
Pentru reducerea cheltuielilor peste măsură poate că n-ar strica și o evidență a gunoiului pe care-l producem. Cele mai multe produse care-ajung la coș sunt cele perisabile. Data viitoare, când aruncați castraveții ăia stafidiți, din frigider, sau cartofii încolțiți, covertiți-i în bani. De exemplu, spuneți cu voce tare: “azi, am aruncat 15 lei la gunoi”.
Cumpăratul impulsiv, peste necesarul nostru, înseamnă și poluare. Mult gunoi rezultat și nereciclat corespunzător, agricultură intensivă ca să ne acopere poftele, nu doar nevoile, transport aerian, terestru ori maritim ca să mâncăm cartofi dulci din aduși din Chile ori pomelo din China.
O altă variantă de reducere a cheltuielilor inutile poate fi și piața. Pentru că nu există atâta varietate și nu avem nici atâția stimuli, devenim mai cumpătați.
Sursă foto main: Daily Mirror