“Suntem ceea ce mâncăm”. Desigur, n-o să murim otrăviți dacă mâncăm un păstârnac stropit, de la piața, sau făină albă, din supermarketuri. Însă cred că suntem cu toții de acord cu faptul că alimentele curate, cât mai neprocesate, sunt cele care trebuie să ne umple cel mai des farfuriile.

Sursa : Ana Turda
Sera cu legume unice

Dovleacul șarpe, vânăta japoneză și castravetele fără cucurbitacine sunt legume unice, la noi în țară, crescute și îngrijite ca pe propriul copil de către Mihai Cărbunar, profesor al Univerisății de Portecție a Mediului, din Oradea și doctor în horticultură.

Mihai Cărbunar, doctor în horticultură / Sursa : Mela Cărbunar

Pasiunea pentru agricultura ecologică și-a cultivat-o în Franța, la finalul anilor `90, pe când își făcea, acolo, stagiatura. Pe meleagurile noastre, totul avea să prindă rădăcini abia în 2008, odată cu nașterea primei sale ferme cu legume ecologice.

Sursa : Ana Turda

Tot ce crește-n sera minune, din Huhasău Tinca, Bihor, e provenit din semințe certificate ecologic, importate din țara Hexagonului. Iar mândria lui sunt câteva soiuri despre care spune că sunt unice, în România.

Dovleacul șarpe / Sursa : Ana Turda

Dovleacul șarpe este unul dintre ele. L-am întrebat pe profesorul Cărbunar cu ce i-ar asemui gustul. Mi-a spus că are un iz de vanilie, ceva nemaiîntîlnit într-o legumă. Aroma aparte îl face să se potrivească perfect alături de o porție zdravănă de pește, cu orez basmati. În plus, toate părțile plantei sunt folosite, mai ales în scop medicinal.

Vânăta japoneză, lungă și subțire, este o altă legumă unică, la noi.

Vânăta japoneză / Sursa foto: Ana Turda

Se gătește simplu, cu tot cu coajă, fiind ideală într-o musaca. Un kilogram costă 10 lei.

Castravetele fără semințe / Sursa : Mihai Cărbunar

O altă unicitate și o curiozitate, în același timp, este castravetele fără cucurbitacine, tolerat cu succes și de către cei care au probleme cu colecistul. În aceeași seră, cresc frumos ardeii negri și 50 de soiuri de roșii dulci, zemoase și parfumate. Găsiți roșia ananas, care are pulpa asemenea fructului ce-i poartă numele, roșia tigrată sau roșiile negre, Black Beauty. Dacă acestea ajung să coste până la 18 lei, kilogramul, cele clasice costă între 10 și 13 lei.

Sursa : Ana Turda
Sursa : Ana Turda

Castravetele amar, supranumit și insulina vegetală, e și el la loc de cinste.

Castravete amar / Sursa : Ana Turda

Din fermă, castravetele, recomandat în special diabeticilor, pleacă cu 5 lei, bucata.

Roadele pământului sunt livrate în tot județul Bihor, dar și în magazinul Ono Despachetărie, din Oradea, primul magazin creat după conceptul “fără risipă”, la noi în țară. Despre el am scris aici.

Sursa : Ono Despachetărie
Magazin Zero Waste, în capitală

Vestea bună e că, din această toamnă, și capitala se va putea lăuda cu un magazin Zero Waste.

Sursa : Zero Waste București

Pe scurt, este încurajat traiul sustenabil și făcut în armonie cu natura. Aici, nu veți găsi nimic din plastic ori poluant, ci numai produse și alimente organice, vândute vrac.

Legea compostului, promulgată
Sursa : Green Report

Din prima zi a lui 2021, intră în vigoare legea compostului. Asta înseamnă că va trebui să separăm resturile biodegradabile (mâncare gătită, zaț de cafea, coji de cartofi, de ouă, etc.) de restul deșeurilor.

Un pas uriaș spre o planetă verde

Aruncate haotic, la groapa de gunoi, laolaltă cu celelalte deșeuri, resturile menajere sufocă planeta. Fermentarea lor produce metan, gaz mult mai periculos decât Co2-ul.

Dar, separate și reciclate, ele se transformă-ntr-un compost plin de beneficii:

  • este îngrășământ natural, nutritiv pentru sol, ce poate înlocui îngrășămintele chimice.
  • mai mult, compostul ucide semințele de buruieni
  • lasă solul aerat
  • și ajută pământul să rețină mult mai bine apa, ceea ce-l face ideal mai ales pe terenurile de pe care lipsesc irigațiile.
Amenzi pentru deșeuri

Cine nu va separa compostul va fi bun de plată: 800 de lei, amenda pentru persoanele fizice și până la 20 de mii de lei, pentru cele juridice.

Campioană la colectare este comuna Sălacea, din Bihor, ajunsă fruntașă datorită implicării primarului și celor de la Zero Waste România. De la o colectare de sub 1% a deșeurilor, în 2017, localitatea a ajuns acum să colecteze 75%. Ca o comparație, Bucureștiul de bucură de doar… 8 procente.