V-ați gândit vreodată că statul acasă a venit și cu lucruri bune, la pachet? Timpul, după care plângeam că nu-l mai avem, l-am primit înapoi!
În sfârșit, avem timp pentru noi, să ne ascultăm mai mult prietenii, să facem tot ce nu apucasem de pe lista aceea lungă cât o zi de post. Acum, mai mult ca oricând, avem timp să deschidem ochii și să găsim binele din fiecare zi.
Fă Rai din ce ai
Așa cum un copil își poate construi o lume a poveștilor cu doar două bețe și o piatră, și noi ne putem clădi, din lucruri mărunte, zile mai bune, chiar și între patru pereți
Iubește. Iartă. Bucură-te
În loc să trăiești cu frustrarea ritmului pe care l-ai pierdut, caută, găsește și stoarce tot ce e mai bun din izolarea asta. Iubește-ți viața pe care o ai. Alții nu mai au nimic. Sau pe nimeni, în brațe. Iartă-i pe cei care ți-au greșit. Împăcarea vindecă sufletul și te eliberează! Roagă-te pentru cei care nu o mai pot face. Ajută-i pe cei care au nevoie. Bucură-te de fiecare zi în care ești sănătos.
- Bucură-te că, în loc de costumul scorțos pe care trebuia să-l porți la birou, acum poți munci de acasă, în chiloți. Și cu o bere în mână.
- Bucură-te că ai scăpat de orele pierdute în trafic, de claxoane, de înjurături, de banii cheltuiti pe mâncarea de la serviciu, de frustrările că tu muncești mai mult și altul, mai puțin.
- Bucură-te că, deși ești închis în casă, ești mai liber ca nicicând. Ești liber să te plictisești, să-ți auzi gândurile, să stai TU cu tine! De când nu ai mai stat?
Bucură-te ACUM de timpul câstigat, pentru că te vei întoarce la lipsa lui.
Eu am avut nevoie de vreo două săptămâni ca să trec de șocul restricțiilor și să mă adaptez la noua viață. Recunosc, m-a ajutat și Tudor, care la cei 6 ani ai săi, a reușit mă scuture din câteva cuvinte. Pe nepusă masă, a spus că izolarea asta e cel mai frumos și mai lung weekend. Pentru el, faptul că suntem toți acasă, că petrecem mai mult timp cu el, înseamnă TOTUL.
Prin ochii lui am înțeles că putem fi fericiți în 3, fără să facem ceva special. E suficient să fim! Iar împreună, puținul pe care-l avem reușim să-l transformăm în mult.
Deși carantina poate fi apăsătoare, am descoperit că:
- am pierdut libertatea de mișcare, dar am câștigat timp de neprețuit alături de familie
- am descoperit că nu ne plictisim. Că “hai să zugrăvim dormitorul ăsta că nu-l mai sufăr” se poate transforma în două dormitoare plus două holuri zugrăvite și un balcon renovat cap coadă
- că pereții n-au ieșit perfecți, dar e ok, nici noi nu suntem
- că după 8 nopți dormite pe jos, din a 9 a ne-am obișnuit
- că, deși nu stăm la curte, serile pot fi perfecte și pe balconul îngust de la etajul 5, din Titan
- că n-o să crape chiuveta dacă lăsăm paharele de vin și farfuriile în ea, până a doua zi
- că Tudor poate fi tuns și acasă. Și chiar dacă taică-su i-a făcut o freză de castron ciobit, e al nostru și-l iubim, La ta-su mă refer 🙂
- am mai descoperit că putem să mâncăm ciorbă la ora 10 seara și că nu ne ceartă nimeni că facem pizza în prima zi de Paște
- că putem sta în pijamale până târziu. Oricum nu vine nimeni la noi
- că azi putem să nu facem nimic. Avem timp suficient să facem mâine
- că oricât de des aș face curat, casa tot cu fundul în sus va arăta. Se face luna de când e bază de antrenament pentru războinicii Ninjago: am corturi strategice făcute din cearșafuri și scaune, capcane, obstacole ori săbii.
Și, în sfârșit, după 13 ani de relație cu cel care este fostul meu soț – tatăl copilului – actualul concubin, am descoperit avantajul superm al faptului că suntem diferiți. Eu m-am născut cu mâna pe clanță și cu geanta pe umăr, el… cu fundul pe canapea. Așa că ghiciți cine iese cu câinele și la cumpărături, când e nevoie! E win-win!
Găsește-ți fericirea
Am mulți prieteni pentru care statul acasă a dus o schimbare în bine: unul dintre ei s-a lăsat de fumat. Prietena mea cea mai bună, mamă a doi copii, are mai des ajutorul soțului. O altă prietenă are atât de mult timp liber încât a învățat să-și facă singură balayage, cu periuța de dinți. Măcar a scăpat de sutele de lei date la salon.
Indiferent cât ne-am împotrivi, cu carantină sau nu, viața trebuie să își urmeze cursul. Depinde doar de noi care parte a paharului vrem să o privim.
